Muzeul Regiunii Porțile de Fier a organizat joi seara, o nouă sesiune a Conferințelor Patrimonium Drobetense.
Subiectul dezbătut a fost “Tudor Vladimirescu și Revoluția Greacă de la 1821”.
Lucrările sesiunii au fost coordonate de Tudor Dinu – profesor doctor abilitat la Universitatea din București și dr. Victor Bunoiu, muzeograf în cadrul muzeului severinean.
A fost evocat Tudor Vladimirescu, personalitate cu statut de erou național pentru români, dar principalele discuții s-au axat asupra Revoluției de la 1821, moment istoric care a deschis calea domniilor pământene și mai apoi, în decurs de numai o generație, a înscrierii Principatelor pe orbita europeană și a nașterii României ca stat modern.
Tudor Dinu, cunoscut prin explorările sale monografice în lumea fanariotă, a cercetat exhaustiv izvoarele istorice, atât românești, cât și grecești – majoritatea, inaccesibile istoricilor de la noi –, precum și sursele în alte limbi, și a trecut prin toate locurile care au fost martorele intrigilor, luptelor și masacrelor acelui an cumplit. A reușit astfel să contureze, la aniversarea a două veacuri de la mișcările revoluționare, o imagine unitară și credibilă, neviciată de agende naționaliste sau partizanate ideologice. Insurecția pandurului gorjean capătă acum un sens istoric, ca secvență a luptei de eliberare a grecilor și, într-o perspectivă mai largă, a popoarelor creștine din Balcani. Aducându-ne în fața ochilor, ca într-un vast platou cinematografic, sute de personaje și de întâmplări, Tudor Dinu recompune pentru prima dată epopeea eteristă, în care se împletesc tragicomicul, sordidul și cel mai autentic eroism.